Dragostea nu poate fi măsurată prin puncte sau cântărită pe un cântar
Obiceiul de a număra cine este mai investit într-un cuplu este unul dintre principalele motive pentru care relațiile se deteriorează. Se mai numește și ținerea scorului. După cum scrie psihologul american Mark Travers în rubrica sa pentru Forbes, această abordare îi obligă pe parteneri să cântărească în permanență cine a câștigat mai mult, cine a pregătit cina ultimul sau cine a depus mai mult efort în creșterea copiilor. Acest lucru epuizează nu numai partenerii, ci, în consecință, relația în ansamblu.
Studiul „Pay Me Back”, care a durat 13 ani și a acoperit mai mult de șapte mii de cupluri, a demonstrat că, cu cât este mai puternică tendința de „orientare spre schimb”, cu atât scade nivelul de satisfacție în relații. Iar tendința nu este doar pe termen scurt, ci devine și mai puternică pe parcursul anilor.
Oamenii de știință disting două tipuri de interacțiune:
- Relații comune. În astfel de cupluri, partenerii se dăruiesc și se sprijină reciproc fără motive sau calcule ascunse. Le pasă datorită sincerității și iubirii. Dacă cineva pregătește cina, nu numără de câte ori a făcut-o celălalt – o face pur și simplu din dorința de a ajuta sau pentru că partenerul său nu poate acum și nu așteaptă nimic în schimb.
- Relații de schimb. Aici interacțiunea seamănă mai degrabă cu o tranzacție comercială. Partenerii urmăresc îndeaproape cine ce a făcut și așteaptă răsplata, dreptatea sau cel puțin recunoașterea. Orice faptă este înregistrată într-un fel de „balanță” a datoriilor și meritelor, pe care fiecare o ține în cap sau chiar în realitate.
Amintirile constante despre „datorii” transformă relațiile calde într-o competiție, în care sunt mai importante nu sentimentele, ci dreptatea în funcție de calculator. Rezultatul este creșterea tensiunii, a resentimentelor și a sentimentului de a fi neapreciat.
Psihologul notează că rezultatele studiului au arătat și un aspect pozitiv. Odată cu vârsta și experiența, multe cupluri se îndepărtează de calcule și devin mai flexibile. Cei care se agață cu încăpățânare de principiul „totul trebuie să fie egal” pierd plăcerea relației și experimentează mai des alienarea.
